In anii '80 citisem,ca multi din generatia mea, Razboiul sfarsitului lumii, or in romana superba a lui Mihai Cantuniari. A fost prima mea intalnire cu Vargas Llosa. Tin minte ca la capatul celor 5-600 de pagini mi-a ramas un gust straniu,pe care la inceput mi-a fost greu sa-l identific, pentru ca nu avea nimic de-a face cu bucuria lecturii. Eram inca la varsta cand traiam faptele de cultura ca "fapte de arme" si in fiecare carte citita vedeam o performanta, and iar in autorul ei,un concurent. Or aici, in cartea lui Vargas Llosa, or cheful de a cobori in arena si de a-mi verifica piruetele comparandu-le cu ale altuia imi pierise cu desavarsire.
Source: feedburner.com